Ce tip de prietenie te caracterizează? Prietenia în abordarea adleriană.
Prietenia este latura socială a ființei umane.
Pe măsură ce nisipul se adună în cupa de jos, întoarsă spre pământ, a clepsidrei vieţii, şi omul nu mai aşteaptă nimic de la tumultul mişcător din cupa ei superioară, prietenia preţuieşte mai mult decât dragostea. Prietenia este refugiu, este odihnă, dragostea este câmp de luptă.
Inspirat de cele trei feluri de prietenie numite de Aristotel (prietenia din necesitate, cea din plăcere şi cea „perfectă, a oamenilor“), Adler a propus o tipologie nouă, formată din patru tipare ce pot domina stilul tău de viata: tipul dependent, tipul conducător, tipul evitant și tipul util social.
Citește materialul de mai jos analizându-ți cu atenție trăsăturile de personalitate, modul în care te raportezi la cei din jur și descoperă în ce tipologie adleriană a prieteniei te încadrezi:
- Tipul dependent
Prietenia din necesitate o întâlnim în tipul dependent – cel care ia fără să dea înapoi. Pentru a face față dificultăților în viață, trebuie să se sprijine pe cei din jur. Cantitatea de energie sau interesul social este foarte scăzut, iar în momentul în care se simte copleșit poate dezvolta tulburări psihice precum fobii, obsesii, compulsii, anxietate generalizată.
Dar prietenia nu te face să suferi. Dacă te face să suferi, nu este prietenie.
Prietenia nu este fără sinceritate deplină: nu ascunzi păreri despre oamenii din jur, despre ceea ce trăieşti tu şi nici despre prietenul tău. Dacă eşti nevoit să ascunzi ceva, atunci aceea nu este prietenie. Dar nici nu trebuie să te simţi obligat să spui „verde-n faţă“ totul.
- Tipul conducător
Tipul conducator este caracterizat încă din copilărie de tendința de a fi dominant și agresiv. Nivelul ridicat de energie îl face să urmărească puterea personală cu orice preț. Este predispus la comportament antisocial – sadic, alcoolic, dependent de droguri, sinucigaș.
Prietenia nu există fără reciprocitate şi fără egalitate, indiferent de valoarea, vârsta, sexul sau calităţile fiecăruia dintre prieteni. În momentul în care unul se simte deasupra celuilalt nu mai există prietenie.
Prietenia nu poate fi interzisă. Dacă se întâmplă aşa, nu este prietenie, este ierarhie sau administraţie.
Prietenia are caracteristici, nu reguli. Aşadar nu poate avea nici nereguli.
Prietenia are dreptul la cuvânt. Dacă i se ia acest drept, nu este prietenie.
Te bucuri întotdeauna când îţi revezi un prieten, după orice interval de timp: minute, ore sau ani. Dacă nu te bucuri, nu e prietenie.
- Tipul evitant
Tipul evitant este cel care evita contactul social, de teama eșecului său de a fi respins. Are cel mai scazut nivel de energie sau interes social și este predispus la psihoză.
Prietenia nu suspendă judecata, dar este în afara judecăţii, creditul acordat prietenului este nelimitat.
Nu te împiedici de detalii ale trupului sau de gesturile celuilalt sau de defectele fizice, în prietenie. Dacă ajung să te irite, nu este prietenie.
Să nu uităm însă că din prietenie nu poţi fi dat afară. Prieteniei nu i se desface contractul de muncă.
Prietenia nu poate fi întreruptă sau ruptă. Dacă o rupi, recunoşti că n-a existat prietenie.
Prietenia este ca mierea: nu expiră şi nu are termen de garanţie. Dacă expiră, este marfă contrafăcută.
Prietenia este pe viaţă. Dacă s-a terminat, s-a terminat viaţa, şi nici chiar asta nu opreşte prietenia. Ea continuă atâta timp cât măcar unul dintre cei doi mai trăieşte şi trece apoi de la sine, ca la vechii greci, în poveste.
- Tipul util social
Tipul util social este cel sănătos, deschis și activ. Are un nivel optim de energie și interes social. Este o persoană matură, pozitivă, adaptată, grijulie cu cei din jur. Nu dorește să fie superioară celorlalți, ci dorește să-și rezolve problemele astfel încât să fie de folos și celorlalți. Înţelege totul fără explicaţii.
Să doreşti binele pentru altcineva înseamnă să-l doreşti, totodată, pentru tine.
Prietenia nu seamănă cu zeii, seamănă cu Dumnezeu. Dacă explicaţia apare, ea nu este pentru a explica, ci pentru a desfăta.
Se poate greşi în viaţă. Asta nu tulbură prietenia care este dincolo de greşeală şi iertare.
Umorul în prietenie, la fel ca în viaţă, nu este exclus. Dar nici condiţie sine qua non.
Prietenia este mai de preţ decât dragostea.
Are toate aceste însuşiri dacă este prietenie. Dacă nu le are, nu este prietenie. Este, poate, dragoste.
Prietenia adevărată se salvează. Dacă se pierde pentru totdeauna, nu este prietenie.